Bacalaureat 2021. Cum arată programa la Limba și literatura română

Programa pentru Limba și literatura română la Bacalaureat 2021 conține materia pe care elevii de clasa a XII-a trebuie să o învețe pentru examen.

Pe baza acestor programe, publicate de Ministerul Educației, vor fi construite subiectele de examen pentru Bacalaureat.

Proba scrisă la Limba și literatura română va avea loc luni, 28 iunie 2021.

Programa la Limba și literatura română arată astfel:

Citește și

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învăţământului secundarsuperior, ca probă comună pentru toate fi

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunica

1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul;raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare),tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog:povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ,monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilorprivind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordatăpartenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun,dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţiaargumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul deangajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale încomunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintrepersoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

–reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină,lizibilitate)

–relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire,argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şioficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare deintenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

–exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiatesau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat,caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

– normele citării– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie,morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular,limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

–texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,–memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative,ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului–sens denotativ şi sensuri conotative– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul,contextul–ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr–scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic,ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic,stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic,ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic,stilistico-textual– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv,informativ, argumentativ– discursul publicistic– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi deînchidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume– genuri literare: epic, liric, dramatic– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multeopere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

2.2. Identificarea şimanaliza principalelormcomponente demstructură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final,episoade/secvenţe narative, tehnici narative– instanţele comunicării în textul narativ– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare apersonajului; tipuri de personaje– tipuri de perspectivă narativă– specii epice: basm cult, nuvelă, roman– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic– modalităţi de caracterizare a personajelor– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului– specii dramatice: comedia– cronica de spectacol

2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente derecurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică– sugestie şi ambiguitate– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie– poezie epică, poezie lirică– instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă,sensuri multiple ale textelor literare– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii;limbajul muzicii

2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prinprisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lecturăcreativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prinraportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi delectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în texteleliterare studiate sau în texte la prima vedere

3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

– curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismulşi iluminismul– perioada modernă:a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioadapaşoptistă; criticismul junimist)b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutulsecolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic,tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică,diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literareîn perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitateculturală în context european)

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor înargumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale– logica şi coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie

– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci alesubiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structurisintactice în argumentare– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice,conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi înistoria literară– eseul structurat, eseul liber

PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a. LITERATURĂAutori canonici:• Mihai Eminescu• Ion Creangă• I. L. Caragiale• Ioan Slavici• G. Bacovia• Lucian Blaga• Tudor Arghezi• Ion Barbu• Mihail Sadoveanu• Liviu Rebreanu• Camil Petrescu• G. CălinescuNotă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozeinarative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorieşi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.

Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

b. LIMBĂ ŞI COMUNICAREConţinuturile de mai jos vizează:- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, depunctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, înexprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Niveluri de constituire a mesajului

Nivelul fonetic

- pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul- cacofonia; hipercorectitudinea- pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic- variante lexicale; câmpuri semantice- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)- unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)- câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

Nivelul morfosintactic- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice derealizare a subiectivităţii vorbitorului- elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic şi de punctuaţie- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbajarhaic; argou, jargon- stil direct, stil indirect, stil indirect liber- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

Programa pentru Limba și literatura română la Bacalaureat 2021 poate fi consultată și în documentul atașat.